Aproximativ o cincime din populația Germaniei au un așa-zis „Migrationshintergrund”, adică ei sau părinții lor sunt originari dintr-o altă țară. Mulți își trag rădăcinile din Turcia, Polonia sau Italia sau provin din Federația Rusă. Cel mai mare grup de imigranți îl formează muncitorii invitați numiți „Gastarbeiter”, împreună cu familiile și descendenții lor. Între 1955 și 1973, companiile și autoritățile, în special cele din vestul Germaniei, au recrutat milioane de muncitori străini cu scopul redresării economice, de exemplu din Italia, Spania, Iugoslavia, Grecia și Turcia.

Un al doilea grup mare de imigranți sunt așa-numiții „Aussiedler”, adică oameni din fosta Uniune Sovietică și din Europa de Est, dar cu rădăcini germane. În anii 1990, au imigrat mulți refugiați din războiul civil, în principal din fosta Iugoslavie.

Germania acceptă oameni urmăriți din motive politice, religioase sau etnice și le oferă cu anumite condiții un „Asyl”. Numărul refugiaților din zonele de criză și de război a fost deosebit de mare în 2015 și 2016 din cauza războiului din Siria. În 2016, aproape 750.000 de persoane au solicitat azil. În afară de Siria, mulți refugiați vin de exemplu din Eritreea, Irak, Somalia și Afganistan.