Multe verbe au nevoie de un complement care să completeze propoziția într-un mod relevant. Deseori, acest complement stă în cazul acuzativ. Cu siguranță cunoști deja multe verbe care cer un complement în acuzativ:
haben, lernen, brauchen, anrufen, essen, trinken, nehmen, suchen, kennen, machen, lieben, hassen, besuchen, besichtigen, bestellen, bekommen, mögen, putzen, kontrollieren, vorbereiten, waschen, öffnen, schließen, reparieren, küssen, werfen …
Complementul în acuzativ poate fi un substantiv cu articol sau un pronume personal.
Exemplu:
Der Mann bestellt einen Kaffee. Er trinkt ihn und wirft den leeren Kaffeebecher dann in den Papierkorb.
Pronumele personal în acuzativ
Fiecare substantiv poate fi înlocuit printr-un pronume. Pronumele personale pot reprezenta ființe, obiecte sau situații. Fiecare pronume personal se poate întâlni nu doar în cazul nominativ, dar și în celelalte cazuri. De exemplu, un pronume personal este în cazul acuzativ atunci când este urmat de anumite prepoziții sau verbe care cer acuzativul. Majoritatea pronumelor personale în cazul acuzativ au altă formă decât cea în cazul nominativ. Totodată unele forme rămân neschimbate la ambele cazuri.
| Nominativ | Acuzativ |
| ich | mich |
| du | dich |
| er | ihn |
| sie | sie |
| es | es |
| wir | uns |
| ihr | euch |
| sie | sie |
| Sie | Sie |
|
Termeni gramaticali în limba germană: das Personalpronomen: Pronumele personale se referă la ființe, obiecte sau circumstanțe. Cuvintele „ich”, „du” și „Sie” sunt exemple de pronume personale. der Akkusativ: Majoritatea complementelor se folosesc în cazul acuzativ. Articolele substantivelor în cazul acuzativ au următoarele forme: „den/einen”, „die/eine”, „das/ein”, „die/-”. |